1. O definire mai clara trebuie facuta notiunilor de entitate licentiata (statie autorizata) si entitate care opereaza (operator). In mod normal persoana care poseda licenta de operare a unei statii (care functioneaza la adresa scrisa in autorizatia in vigoare) este si operatorul acelei statii, insa frecvente sunt situatiile in care aceasta statie este operata de altcineva. Relatia intre cei doi este aceea ca detinatorul autorizatiei permite sau numeste operatorul, ambii fiind responsabili de functionarea statiei in conditiile regulamentare.

2. Potrivit Art. 6 statiile se impart in statii de club si individuale. Aceasta clasificare din puncul de vedere al titularului autorizatiei este foarte corecta, insa ea trebuie sa se opreasca la reprezentarea legala a statiei, la fel cum exista persoane fizice si persoane juridice. Regulamentul face mai departe tot felul de reguli si exceptii pentru statiile de club, limitand in acest fel posibilitatile de operare a statiilor individuale. Datorita preturilor prohibitive si raritatii echipamentelor de radioamatori in anii anteriori, mai cu seama inainte de 1989, multa vreme radiocluburile au dat posibilitatea radioamatorilor de a folosi o statie radio pusa in comun, finatata fiind de institutia de stat tutelara (scoala, intreprindere, casa de cultura etc). Situatia s-a schimbat in ultimii ani. Astazi exista sociatii si cluburi al caror obiectiv nu este neaparat acela de a avea un sediu dotat cu echipamente puse in comun la dispozitie membrilor lor. De altfel intretinerea unui asemena asezamant este foarte scumpa si de foarte multe ori nu se justifica. Ne putem insa imgina cu usurinta ca exista divese forme de asociere bazate pe elemente comune, cum ar fi un criteriu geografic (aceeasi localitate, sau judet) sau un interes comun (de pilda preferinta pentru concursuri etc). De aceea nu cred ca exista vreo justificare ca o autorizatie emisa pentru o astfel de asociatie (club) sa aduca vreun privilegiu de operare. Toate statiile de radioamator, indiferent de relatia juridica cu IGCTI trebuie sa fie in mod identic reglementate.

2a. Potrivit Art. 15b indicativele statiilor de club au sufixul format din 3 litere, prima fiind K. Este foarte greu de inteles aceasta prevedere. De ce este necesar ca statiile de club sa aiba un indicativ de aceasta forma? Cui ii ajuta sa afle ca statia pe care o aude este una de club, adica are un raport legal de persoana juridica cu autoritatea de radiocomunicatii? Poate ca asociatia care detine respectiva autorizatie are interesul de a avea un indicativ mai scurt (folositor in concursuri) sau poate doreste sa foloseasca initialiele asociatiei in sufix, daca indicativul este liber. In acest sens propun anulare Art. 15b.

2b. Art. 19 (1) si (2) necesita o atentie deosebita. Potrivit acestor paragrafe o statie autorizata poate fi comandata de un operator autorizat numai daca "se transmite indicativul stației de la care lucrează, urmat de o bară de fracție și de indicativul propriu". Exista o exceptie, totusi: "Radioamatorii care lucrează de la o stație de club transmit obligatoriu indicativul stației de club și opțional pot transmite și indicativul propriu". Pe de o parte, este nejustificat ca numai statie de club sa permita omiterea folosirii indicativului radio al operatorului. Ar trebui ca aceasta optiune sa fie data si statiilor individuale. Pe de alta parte nu vad de ce nu s-ar da libertatea de a folosi unul sau altul din cele doua indicative (al statiei licentiate sau al operatorului licentiat) in coditiile respectarii limitelor impuse de autorizatia operatorului. Aceata libertate exista in regulamentul care legifereaza activitatea de amator din Statele Unite (FCC part 97) http://www.arrl.org/FandES/field/regulations/news/part97/part97.pdf Astfel eu, N2YO daca sunt in vizita la amplasamentul lui W3BP (aflat la 200 km departare fata de amplasamentul autorizatiei mele) pot opera statia detinuta de W3BP folosit oricare din cele doua indicative in conditii perfect legale.

3. Proiectul de regulament sufera de absenta unei definiti a indicativelor speciale. La Art. 15 se descrie alcatuirea unui indicativ de apel obisnuit. Astfel primele litere pot fi YO, YP, YQ sau YR, urmeaza o cifra (2-9), dupa care una, doua sau trei litere, caracteristice fiecărei stații. Se ridica intrebarea: Este indicativul YP3A un indicativ special? Dar YR0HQ? De asemenea, este oare permis un indicativ de forma YR99E? Dar YO0IARU? Regulamentul este ambiguu la atribuirea indicativelor radio, desi exista o intreaga sectiune 5 dedicata alocarii indicativelor de doua litere si indicativelor speciale.

3a. In legatura cu indicativele speciale propun urmatoarea definitie generala: "Indicativele speciale sunt acele indicative alocate pentru o perioada limitata de timp, folosite pentru marcarea unor evenimente deosebite. Ele trebui sa fie sintactic in conformitate cu prefixele de radiocomunicatii alocate Romaniei". Autorizatiile de utilizare a unor astfel de indicative pot fi date atat statiilor individuale, cat si celor de club.

3b. In scopul sprijinirii activitatilor de performanta in radioamatorism regulamentul trebuie sa permita si alocarea de "indicative scurte", altele decat cele "de doua litere". Indicative precum YP3A sau YR7M nu mai trebuie considerate ca "speciale". Solicitantul (club sau individ) trebuie sa aduca o justificare pentru cererea unui astfel de indicativ "scurt". Astfel de justificari pot fi de exemplu cereri care vin din partea unor asociatii de radioamatori iubitori de concursuri sau din partea unor persoane cu bogat palmares in activitatea de radioamator sau care au adus contributii in domeniul radiocomunicatiilor (de exemplu inventatori, oameni de stiinta etc).